Il iubesc si pe ta-su

Lectii de viata, de istorie si de frumos cu Preotul Ilie Tudor, tata artistului Tudor Gheorghe.

Sunt o ciudata si cand vine vorba de ceva care imi place, stau si ma benoclez ca Micul Print la trandafir. Eh, asa e si cu oamenii care imi plac, stau cu gura cascata in fata lor de parca as fi un copil in cofetarie si nu stiu pe care prajitura sa o cumpar. Nu cred ca mai e o surpriza pentru nimeni ca sunt lesinata dupa Tudor Gheorghe, sau ca la evenimentele sale daca nu plang, ma benoclez cu gura cascata pana imi curg balele.

Dar, aproape la fel de mult, imi e drag taica-su: Ilie Tudor, sau Preotul Ilie Tudor. Pe langa povestea fascinanta de viata, pe langa felul in care ii simti vocea, sfaturile, textele, omul asta exprima simplitate si intelepciune. Si, parca povestile lui prind viata in fata ta, iar tu nu esti doar spectator, dar esti acolo, traind toate banalitatile vietii dar pline de fascinatia pe care o presare Ilie Tudor.

 „Eu aveam 20 de ani, iar nevastă-mea – 19. Ea – fată săracă. Făcuse ucenicie la un vecin, la maşină de tricotaj. Făcea pulovere. Taică-său îi spune: „La Podari e o casă unde e o femeie văduvă. Du-te acolo, roag-o să te primească şi acolo poţi să faci treabă!“. A venit, ţâştoacă, frumoasă, a-nceput lumea să vorbească de ea prin sat. Când am aflat, m-am dus şi eu la mama, să-i cer un kilogram de lână toarsă, să-mi fac pulover la ea. E, când m-a luat în braţe să-mi ia măsurătorile, m-am cutremurat! M-a condus până la poartă, dar era iarnă, era zăpadă, iar ea a ieşit desculţă. Când am văzut, am urcat-o pe bocancii mei, am luat-o în braţe şi am pupat-o. Aşa s-a întâmplat. „ Poetul Ilie Tudor, tatal maestrului Tudor Gheorghe. Asa e ca te vezi acolo?