Cu talpile goale

Articole publicate, franturi

  • Cu talpile goale

    Ce e Octombrie

    Septembrie e prima luna a toamnei, e asa un mixt: nici prea verde, nici prea aramiu, nici prea frig, nici prea cald. E ca o adolescenta care nu s-a hotarat inca daca il place pe “el” sau ii place cum se simte cand o supara “el”. Nu-i asa lenes ca lunile precedente, mai ales ca e alt anotimp. E putin agitat la inceput, in special acolo unde se incepe scoala si se “numara bobocii”, dupa care se calmeaza incet, acceptand necunoscutul care i se asterne in cale, si, parca se linisteste ca o dupa amiaza romantica. Imediat apare Octombrie. In linistea si adormirea asta. Schimba incet culorile si trage parca…

  • Cu talpile goale

    Statuia Danubia, tesatoarea de povesti

    Cum mergi dinspre Severin spre Orsova, printre gramezi de gunoaie si buruieni crescute in voia Domnului si nepasarea omului, apare ea, statuia Danubia. Sunt plecata de acasa de pe la 17 si-un pic dar nu-mi amintesc vreo reintoarcere, scurta sau lunga, in care sa nu fi trecut pe la Ruine sau pe la Doamna, asa ii spun eu Danubiei. Si tare ma amuzam cand lucram in Antena si MR avea porecla ” Doamna”, de cate ori auzeam vorbindu-se despre ea, eu ma gandeam la statuia mea. Despre Doamna Danubia am mai scris in ziarul local, ma durea nepasarea in care era lasata. Situata intr-o parcare de pe marginea drumului, impunatoarea…

  • Cu talpile goale

    Bebelusul din palma

    Cred ca fiecare dintre voi a cunoscut macar o data un copil de la casa de copii. Inca nu am invatat cum sa ii numesc. „Copiii statului” sunt fie alungati, fie orfani, fie nedoriti, fie „incurcatori de vieti” – stiu suna ciudat. Il cheama Florin dar eu ii zic Flo, dupa Florinelu’ meu, are aproape 13 ani dar arata ca un copil de opt-noua ani. Are parul saten, tenul deschis si cand e soare afara i se nasc pe obrajiori cativa pistrui timizi. Flo are ochi caprui si blanzi iar cand se supara si-i strange de parca ar vrea sa striveasca lumea sub greutatea genelor lui. Nu l-am auzit niciodata…

  • Cu talpile goale

    Uraste-ma si va…

    ramane doar un pas pana la iubire… Imi iau fata in palme si incerc sa plang. Ma uit in ochii tai si imi vad fiecare greseala, imi vad fiecare pas judecat gresit. Stii ca te-am iubit? Stii ca n-am mintit , cu nimic, absolut nicio secunda? Stii pe dracu! Stii sa imi judeci fiecare fapta, fiecare vorba, stii sa ma certi pentru bratele care m-au strans cand faceai pe nebunul, stii sa urli pentru palmele care imi stergeau lacrimile de dorul tau cand imi spuneai ca sunt copil si ca eu am vrut asa! Habar nu ai tu ce am vrut eu! Habar nu ai tu cum ti-am daruit fiecare…

  • Cu talpile goale

    Cine ne da dreptul la fericire? – scrisoare pentru Mara

    M-ai intrebat daca suntem intregi intotdeauna langa “frumos” si ti-am raspuns ca frumosul nu exista, e frumos ceea ce ne placea noua, ca fiecare din noi avem sistemul nostru de valori. M-ai intrebat de ce cautam in alta parte, cautam in alta parte atunci cand nu suntem intregi, cand undeva, ceva se misca. Nu se cheama infidelitate, se cheama fisura, e dorinta si nevoia noastra de evolutie. M-ai intrebat de ce lucrurile nu sunt roz, fetele nu traiesc in castele de clestar si de ce baietii nu calaresc pe cai albi. M-ai intrebat de ce visam atat si nu putem fi realisti si m-ai intrebat de ce nu esti fericita.…

  • Cu talpile goale

    Intrebare despre… fluturi

    Ti s-a intamplat vreodata sa pierzi pe cineva drag? Dar nu asa o prietenie usoara de liceu, un prieten fals langa care te-ai trezit intr-o zi ca langa  un strain in gara, fara subiecte de conversatie sau interese comune! Sa pierzi cu adevarat un om… Si sa il pierzi pentru totdeauna. Sa stii ca nu il mai poti avea nicicand langa tine. Sa nu poti lupta pentru el.  Sa stii ca nu ii mai poti cere iertare, nu il mai poti ierta, nu il mai poti certa. Sa il iubesti fara ca el sa mai stie, sa mai simta iubirea ta. Sa ii vezi chipul in chipurile oamenilor, sa ii…